Capitalism Contra Capitalism

RECENZIE

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

de Michel Albert

Michel Albert, n?scut în 1930 – fost comisar general al Planului ?i pre?edinte al Asigur?rilor Generale ale Fran?ei; a publicat multiple eseuri de pedagogie economic? ?i social? "Le Manifeste radical" – 1970, "Les Vaches maigres" – 1975, "Le Pari français" – 1982, "Capitalisme contre capitalisme" – 1991.

"Eseul" debuteaz? cu o brevilocvent? prezentare a momentului istoric ce a determinat victoria capitalismului, victorie ce a avut loc pe trei fronturi: 1 – în Anglia (Margaret Thatcher) ?i S.U.A. (Ronald Reagan) a avut loc prima revolu?ie conservatoare – revolu?ia statului minimal. Aici revolu?ia capitalist? a determinat sc?derea impozitelor (de la 75% în 1981 la 33% în 1989 în S.U.A.); 2 – în ??rile comuniste în Europa de Est; 3 – în sudul Irakului.

Capitalismul a f?cut imposibil? realizarea premoni?iei lui Hru?ciov care în 1960 declara c? în anul 2000 economia sovietic? va ajunge în urm? economia S.U.A.!

Michel Albert este un fin observator ?i remarc? faptul c? instaurarea capitalismului într o ?ar? nu este, fire?te, suficient? pentru ca ?ara respectiv? s? se înscrie pe calea dezvolt?rii economiei. Mai este nevoie ?i de un minimum de reguli ?i, deci, de un stat eficient ?i necorupt.

Capitalismul, adic? libera stabilire a pre?urilor pe pia?? ?i libera proprietate asupra mijloacelor de produc?ie – nu exclude existen?a s?racilor. Capitalismul are drept principiu de baz? concuren?a, pia?a. Sistemul capitalist nu este lipsit de probleme ?i este departe de a fi omogen; el s-a diferen?iat în dou? mari modele ce se înfrunt?: "capitalism contra capitalism".

Imigra?ia este o problem? important? a secolului XX; mâna de lucru imigrat? este aproximativ întotdeauna mai ieftin?, astfel încât ??rile capitaliste au devenit mai deschise la imigrare.

O alt? problem? a capitalismului o constituie s?r?cia. În S.U.A. ?i Japonia nu exist? sistem de protec?ie social? – s?racul fiind v?zut drept vinovat, pe când în Europa (vezi Fran?a) s?racul este privit ca victim? ?i acestuia (sistemului de protec?ie social?) i se aplic? o întrebare: vom mai putea continua s? ne pl?tim protec?ia social? având în vedere c? dou? mari ??ri capitaliste nu o fac? Capitali?tii japonezi consider? c? securitatea social? nu intr? în atribu?ia statului ci în a întreprinderii, cu condi?ia ca aceasta s? fie suficient de bogat?, pe când capitali?tii europeni (Germania, Fran?a, Marea Britanie, Olanda, Danemarca) garanteaz? un venit minim. Pretutindeni în clipa de fa??, logica proprie capitalismului intr? în conflict, într-un fel sau altul, cu logica protec?iei sociale.

Modelul anglo-saxon (unde fiscalitatea încurajeaz? contractarea datoriilor) se opune modelului germano-nipon (fiscalitatea încurajeaz? economisirea).

?i în problema reglement?rilor care ar reduce num?rul proceselor – modelul anglo-saxon (cu reglement?ri mai pu?ine – avantajându-i pe "lawyers") se opune modelului mult mai strict ?i anume cel germano-nipon.

??rile anglo-saxone au încurajat expansiunea pie?elor de crean?e ?i de valori imobiliare – înlocuind pe cât posibil b?ncile cu bursele. Capitalismul ??rilor alpine se întemeiaz? pe ideea contrar?.

Capitalismul trebuie s? fie înso?it de o dezvoltare a asigur?rilor de tot felul. Meseria asiguratorului este aceea de a transporta resurse ale prezentului înspre viitor, f?cându-le s? dea roade.

Concep?ia anglo-saxon? vede în asigur?ri o simpl? activitate de pia??, iar o alt? concep?ie atrage aten?ia asupra importan?ei cadrului institu?ional în ceea ce prive?te garantarea securit??ii întreprinderilor ?i a persoanelor particulare.

Acestea sunt pe scurt câteva probleme cu care se confrunt? capitalismul ?i care îl delimiteaz? într-unul "neoamerican" – ce se bazeaz? pe reu?ita individual? ?i pe profitul financiar rapid – ?i unul "renan" ce are drept centru Germania (?i prezint? numeroase asem?n?ri cu cel din Japonia) – ce pune accente pe reu?ita colectiv?, pe consens, pe preocuparea pentru termenul lung.

Istoria ultimul deceniu ne arat? c? modelul "renan", modelul secundar, este deopotriv? mai echitabil ?i mai eficient decât cel "neoamerican".

Revenirea Americii ("America is back") este opera lui Ronald Reagan. Lumea comunist? – la ora marii pr?bu?iri din 1989-1990 – i-a mitizat pe Ronald Reagan ?i pe Margaret Thatcher.

Margaret Thatcher a fost învins? în propriul partid, în primul rând, pentru c? s-a opus construc?iei europene. În realitate, îns?, ideile ei sunt cele care au inspirat "viitoarea mare pia?? unic? din 1992"