Cercul Vicios Al Politicii Fiscale

CERCUL VICIOS AL POLITICII FISCALE

Lucian Croitoru

Mul?umesc colegului meu R?zvan Stanca pentru sprijinul acordat în realizarea acestui studiu.

Opiniile prezentate în aceast? lucrare apar?in în întregime autorului ?i ele nu implic? sau angajeaz? în vreun fel Banca Na?ional? a României

9 februarie 2014

2

1. Introducere

În ultimii 24 de ani, de câte ori au avut nevoie s? reduc? deficitele bugetare, guvernele României au apelat în primul rând la cre?terea impozitelor. Calea s?n?toas?, dar dificil?, a ra?ionaliz?rii cheltuielilor (t?iere selectiv?, cu discern?mânt) a fost ocolit?. În schimb, amânarea ra?ionaliz?rilor a dus deseori la t?ieri ad hoc, devenite inevitabile. Cea mai cunoscut? a fost t?ierea salariilor ?i a sporurilor salariale din 2010, dezaprobat? de public. De atunci, politicienii nu mai au curajul nici m?car s? vorbeasc? despre atât de necesarele ra?ionaliz?ri ale cheltuielilor publice. În mod regretabil, pentru a reduce deficitele guvernului, ei prefer? cre?terea impozitelor. Cre?teri de impozite sunt programate ?i pentru 2014.

În 1999 am scris, împreun? cu regretatul economist Cornel Târhoac?, un studiu în care am ar?tat c?, în urma recesiunii de atunci (1997-1999), sectorul întreprinderilor, inclusiv cele de stat, se ajustaser? semnificativ. Din p?cate, echilibrul politic din acea perioad? împiedica ra?ionalizarea cheltuielilor publice ?i sectorul bugetar nu s-a ajustat. Pentru a finan?a cheltuielile sale supradimensionate, statul a crescut impozitele, astfel luând de la întreprinderi acele economisiri pe care acestea le-au produs prin restructurare. În consecin??, firmele nu au putut beneficia de propriul efort de ajustare.

Am ar?tat atunci c? o politic? de contrac?ii fiscale succesive dominate de cre?teri de impozite nu este viabil? ?i am sus?inut nevoia de ra?ionlizare sustenabil? a cheltuielilor bugetare. Principalul argument, perfect valabil ?i ast?zi, a fost acela c? ajustarea insuficient? a cheltuielilor publice duce, mai ales când cererea scade, la cre?terea impozitelor în exces comparativ cu capacitatea întreprinderilor de a se ajusta ?i genera economisiri. Rezultatul final este reducerea investi?iilor private ?i accentuarea/prelungirea recesiunii.

Din p?cate, aceast? lec?ie nu s-a înv??at. Suntem la a doua recesiune major? ap?rut? dup? 1996 ?i politica fiscal? continu? s? aib? aceea?i abordare, bazat? pe cre?terea impozitelor. Aceast? strategie fiscal? provoac? îns?, a?a cum am ar?tat în 1999, trei cercuri vicioase în economie: cel al economisirii, cel al politicii fiscale ?i cel al economiei informale. Aceste cercuri sunt înc? prezente. Când nu sunt intr?ri mari de capitaluri, cum a fost cazul în ultimii ani, ele întârzie ie?irea din recesiune ?i contribuie la men?inerea cre?terii economice sub poten?ial. Când sunt intr?ri mari de capitaluri ?i economia cre?te rapid, ele exacerbeaz? dezechilibrele externe.

2. Cele trei cercuri vicioase

În aceast? sec?iune prezent?m pe scurt cele trei cercuri vicioase descrise în Croitoru ?i Târhoac? (1999).

Primul cerc vicios este cel al economisirilor. El î?i are r?d?cinile ultime în neclaritatea drepturilor de proprietate ?i în corup?ia relativ extins?1, ceea ce explic? competitivitatea relativ redus? a firmelor române?ti. Competitivitatea redus? a firmelor duce la economisiri joase în

1 Libertatea economic? asociat? cu cele dou? componente definesc „domnia legii". Indicii care m?soar? libertatea propriet??ii ?i libertatea fa?? de corup?ie se situeaz? la 40 ?i respectiv la 37, adic? la niveluri foarte sc?zute dup? toate standardele. Spre compara?ie, în Germania ace?ti indici sunt de 90 ?i respectiv 80.

3

economia formal?2 ?i la rate înalte ale dobânzilor. Economisirile reduse ?i ratele relativ înalte ale dobânzii descurajeaz? investi?iile, mai ales în economia formal?. Astfel, firmele amân? eforturile dedicate cre?terii competitivit??ii, care râmâne joas?, ?i cercul se reia. Cercul vicios al economisirilor este asociat cu o cre?tere economic? relativ redus?, c?reia îi corespunde un deficit al contului curent relativ restrâns. Produc?ia ?i deficitul contului curent cresc mai mult doar când entit??ile str?ine investesc în România. În Tabelul 1 ?i Anex? se vede c? deficitul de cont curent a crescut în perioada 2004-2008, când au intrat multe capitaluri în România.

Al doilea cerc vicios este cel al politicii fiscale. Dac? deficitul de cont curent al sectorului privat cre?te, atunci sectorul public trebuie s? reduc? deficitul bugetar (stabilizare fiscal?), pentru