Unificarea Japoniei Sub Oda Nobunaga, Toyotomi Hideyoshi, Si Tokugawa Ieyasu
Unificarea Japoniei sub conducerea lui Oda Nobunaga,
Toyotomi Hideyoshi și Tokugawa Ieyasu
Ultimul secol al perioadei Muromachi, cel de după războiul Ōnin (1467-1477), a fost numit secolul războaielor sau epoca țării în război (Sengoku), fiind una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Japoniei (Varley, 140). Războaiele se întindeau de la un capăl la celălalt al țării, în timp ce shōgunii Ashikaga au ajuns lipsiți de putere. Domeniile lorzilor daimyō erau fărâmițate fie de luptele dintre vasali, fie de revoltele țărănimii. A fost necesară, astfel, apariția unei noi clase de daimyō la începutul secolului al șaisprezecelea.
Această nouă clasă de daimyō a reușit, în scurt timp, să obțină controlul Japoniei, datorită mentalității lor progresive, precum și a dorinței lor de a-și extinde controlul teritorial. Deși teritoriile lor erau, în general, mai mici decât cele de dinaintea războiului Ōnin, organizarea lor era una mai bună, fiind capabilă să supraviețuiască provocării războiului civil.
Astfel, a apărut o competiție între cei mai puternici dintre lorzii daimyō, pentru cel care avea să restabilească pacea și ordinea în întreg ținutul. Această sarcină a unificării și a stabilirii unei hegemonii militare a fost, în cele din urmă, dusă la îndeplinire de Oda Nobunaga (1534-1582), Toyotomi Hideyoshi (1536-1598) și Tokugawa Ieyasu (1542-1616).
Începutul unificării: Oda Nobunaga și politica sa
Oda Nobunaga era un daimyō din provincia Owari (în prezent, Aichi), care a reușit să se ridice de la statutul de lord neimportant la acela de mare putere printr-o serie de tactici și de victorii împotriva unor daimyō rivali. Una dintre victoriile sale importante a fost în bătălia de la Okehazama în 1560, când trupele sale au reușit să le învingă pe cele mult mai numeroase ale lui Imagawa Oshimoto. După această victorie, care l-a făcut pe Nobunaga cel mai important daimyō din Owari, acesta a început să încheie alianțe cu alți conducători în următorii câțiva ani. Primul dintre aceștia a fost Matsudaira Motoyasu (viitorul Tokugawa Ieyasu).
Așa cum arată Henshall (Henshall, 41), Oda Nobunaga era un om ieșit din comun, care nu avea scrupule atunci când venea vorba de brutalitate sau de interesele proprii. Era dispus să își sacrifice membrii propriei familii (cum ar fi fratele său mai tânăr, Nobuyuki, în 1557), sau chiar să ardă de vii până la 20 000 dintre inamicii săi deja învinși, inclusiv civili. Masacrul de pe muntele Hiei subliniază de asemenea acest lucru—Nobunaga vedea preoții budiști ca pe o amenințare, datorită răscoalelor din ultima sută de ani. Însă aceștia nu erau vrednici de o împăcare cu Nobunaga, acesta preferând să încerce să îi distrugă.
Nobunaga a ajuns cunoscut la nivel național în 1568, când și-a condus trupele în Kyōto, unde l-a instaurat pe Ashikaga Yoshiaki shōgun. Relația dintre cei doi a fost dificilă de la început, Ashikaga urmărind să îl distrugă pe Nobunaga printr-o serie de alianțe. Planul său a fost însă dejucat, Nobunaga aflând de complot în anul 1573, și reușind să îl alunge pe shogun din capitală. Deși regimul Ashikaga continuă până în anul 1588, când Yoshiaki, ajuns fugar prin provincii, renunță oficial la titlu, începând cu 1573, Nobunaga devin lider de facto.
Planul ultim al lui Nobunaga a fost inscripționat și pe sigiliul său personal—Tenka Fubu, „un tărâm unificat sub conducere militară.” Acest scop a fost atins cam pe jumătate până în 1582, când viața sa a fost curmată brusc. În timpul unei campanii împotriva familiei Mōri din vestul Japoniei, Nobunaga a fost închis într-un templu și incendiat de către unul dintre ofițerii săi, Akechi Mitsuhide, întors împotriva sa.
Planului de unificare început de Oda Nobunaga a fost dus mai departe și împlinit de celălalt dintre ofițerii săi, Toyotomi Hideyoshi.
Unificarea Japoniei sub conducerea lui Toyotomi Hideyoshi
Toyotomi Hideyoshi a fost probabil cel mai capabil comandant militar din istoria Japoniei. A avansat foarte repede în rang, începând de la simplu țăran și ajungâng să dețină funcția de conducător militar suprem, o avansare politică surprinzătoare chiar și pentru acea perioadă.
La momentul morții lui Nobunaga, Hideyoshi se afla în campanie în provincia Bitchū, însă s-a întors pentru a-l răzbuna pe acesta și pentru a-i continua munca. L-a înfrânt pe Akechi Mitsuhide în bătălia de la Yamazaki, iar un an mai târziu, în 1583, l-a înfrânt pe unul dintre pricipalii rivali pentru postul lăsat liber de Nobunaga, Shibata Katsuie. Însă inamicii săi politici nu au fost cu desăvârșire terminați: Tokugawa Ieyasu, aliatul lui Nobunaga, s-a aliat cu fiul acestuia, Nobukatsu, iar Hideyoshi a încercat să obțină supremația politică asupra lui Tokugwa.